1 2 |
,,Când am plecat în călătoria îndepărtată la optsprezece ani, tatăl meu mi-a spus:„ Nu luați cărți. Nimeni nu se poate gândi pentru tine. Privește pe fereastră, vorbește cu oamenii. Fii atent la cel de lângă tine. ” Jean Monnet |
GavgasLucia77user (0)
*Probabil ai vrut să fie comentată această secvență. Poate alții care vor vedea răspunsul își vor forma o părere.
Din fragment desprindem următoarea idee: o povață înțeleaptă transmisă unui fiu din partea tatălui care îl sfătuiește să își urmeze calea singur fără ajutorul cărților. Viața nu trebuie copiată, ci necesită atenție, fiind trăită alături de oamenii pe care îi întâlnești. Viața înseamnă admirație, luptă, căutarea sensului ei în ceea ce omul face. Cărțile ne ajută, însă viața este cea pe care noi ne-o alegem – o cale dreaptă sau o cale cu mai multe răscruci unde ne putem rătăci. Este un sfat despre cunoaștere, trăire, respect, dăruire, înțelegere și mai ales înțelepciune pe care orice om îl poate urma, depăși și abia atunci viața lui poate deveni o carte.